Sunt nopti prea gri ca sa-ti dezvalui
Alba mea infatisare.
In stranii scorburi ce-mi soptesc o dulce alinare
Ma dezvalui peste timp caci el poate calatori de-a lungul tau
In stresini cu lumina artificiala, ce m-ar orbi de n-as vedea
Frumusetea pala.
Oriunde-n timp as tresari la tremuratul buzelor tale
Ma pierd in nuante albe, negre ce ma ineaca-n valuri,alte
amintiri bogate mumificate ce parca zac,
La rasarit ramai doar tu, suflarea rece dintr-un veac.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu