luni, 6 septembrie 2010

Testament pentru prieten

Prieten de-o viata , caci asa iti zic si acum
Te-ndepartez si te gonesc, desi nu asta imi doresc, nu asta vreau de la mine
Emotiile mele sunt prea puternice iar eu sunt contrar asteptarilor tale
Degeaba ma ridici in slavi si degeaba imi spui ca sunt zeu
Te-as salva, ti-as da sange din sangele meu doar sa stiu ca respiri , ca esti acolo
Ma doare mult sa te vad plecand dar poate ca asa sunt eu
Inchizandu-ma in cuibul ce ma tine tintuit
As vrea sa iti arat lacrimi, sa iti arat cum sunt de fapt
Dar mi-este mult prea frica sa nu fiu judecat
Voi muri singur ca o stanca ce isi pierde caldura in asfintit
Desi m-as ruga sa ma incalzesti tu pentru o ultima data
Aprinde-mi inima si tine-mi paharul cu sange deasupra capului tau
Boteaza-te in numele legaturii vesnice ce o purtam adanc in noi
Si nu indrazni sa imi spui numele dupa ce voi arde
Nu sunt ca pasarea aceea care se intoarce an dupa an in tarile calde
Sunt mai degraba o lumanare batuta de vant in sfanta Biserica
Inlocuita de fiecare data cu alt si cu alt suflu mai puternic
Nu ma izgoni cand eu imi doresc sa te pierd, caci tu esti tot ce am
Si fara mangaierea ta calda pana si pielea-mi se topeste
De ce sa imi faci una ca asta cand eu te-as iubi si dincolo de zari
Chiar si plutind pentru totdeauna intr-o panza de paianjan din care nu as putea vreodata scapa
Spune-mi doar adio cand te scuip cu venin , caci El imi e martor, nu e veninul meu
Ma pierd, ma pierd pe mine , dar nu imi poti auzi tipetele caci nu mai pot striga
Sufletul meu e mut iar al tau e de mult surd de atatea voci
Voci care striga "Acesta este testamentul meu !"